Ora\u015ful Panciova este situat \u00een sudul Voivodinei, la doar 18 km \u00eendep\u0103rtare de Belgrad \u0219i reprezit\u0103 centrul administrativ, comercial \u0219i cultural al Banatului de Sud. Se extinde pe o suprafa\u021b\u0103 de 755 km2 \u0219i cuprinde \u00eenc\u0103 9 localit\u0103\u021bi: Banatski Brestovac, Banatsko Novo Selo (Satul Nou), Glogoni, Doloave, Ivanovo, Jabuka, Ka\u010darevo, Omoljica \u0219i Star\u010devo. Pozi\u021bia geografic\u0103 perfect\u0103 a ora\u0219ului Panciova o caracterizeaz\u0103 ie\u0219irea la trei r\u00e2uri, Coridorul 7 (transversala Dun\u0103rean\u0103), precum \u0219i apropierea Coridorului 10 \u0219i aeroportului interna\u021bional \u201eNikola Tesla\u201c.<\/p>\n
Ora\u0219ul se g\u0103se\u0219te la delta Timi\u0219ului \u00een Dun\u0103re \u0219i a fost men\u021boionat \u00eenc\u0103 din secolul 9 sub denumirile: Bansif, Panuka, Panusca, Panoca, Pancsova, Pantschowa \u0219i Panzova. Fosta Panuka a luat na\u0219tere pe temeliile cet\u0103\u021bii care a fost construit\u0103 de c\u0103tre Traci \u0219i Romani iar demolat\u0103 de c\u0103tre Austrieci la mijlocul secolului 18. Ora\u0219ul dup\u0103 deportarea Turcilor din Banat a intrat \u00een cadrul imperiului Austriac ca o regiune autonom\u0103 Banatul Timi\u0219ean. \u00cen anul 1794 devine ora\u0219 liber iar regulile severe a vie\u021bii militare sunt \u00eenlocuite de dezvoltarea urbanismului, comer\u021bului, me\u0219te\u0219ug\u0103ritului \u0219i culturii. \u00cen Panciova la sfr\u00e2\u0219itul secolului al 19-lea exsistau dou\u0103 biserici ortodoxe \u0219i c\u00e2te una catolic\u0103, evanghelistic\u0103 \u0219i reformat\u0103, biseric\u0103 ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 \u0219i sinagog\u0103, precum \u0219i liceul \u0219i \u00eenc\u0103 cinci \u0219coli. La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVIII-lea \u0219i \u00eenceputul secolului al XIX-lea au fost construite pie\u021bele ora\u0219ului \u0219i ia na\u0219tere partea istoric\u0103 a ora\u0219ului carfe reprezit\u0103 \u0219i ast\u0103zi centrl ora\u0219ului. \u00cen timpul acela cet\u0103\u021benii de toate na\u021biunile \u0219i religiile \u00eenfin\u021beaz\u0103 diferitele asocia\u021bii inclusiv \u0219i asocia\u021bia de tir (1813) societatea coral\u0103 bisericeasc\u0103 a s\u00e2rbilor din Panciova (1838), care activeaz\u0103 \u0219i ast\u0103zi. \u00cen anul 1869 a fost \u00eenfin\u021bat ziarul \u201ePan\u010devac\u201c \u2013 acum cel mai vechi s\u0103pt\u0103m\u00e2nal \u00een Balcani. La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea prin linii de cale ferat\u0103 Panciova se conecteaz\u0103 cu ora\u0219ele Becicherechi \u0219i V\u00e2r\u0219e\u021bi, \u00een acela\u0219 timp se regleaz\u0103 cursul r\u00e2ului Timi\u0219, \u0219i toate acestea contribuie la dezvoltarea industriei \u0219i comer\u021bului. \u00cen perioada postbelic\u0103, industrializarea rapid\u0103 \u0219i mi\u0219c\u0103rile mecanice a popula\u021biei au schimbat aspectul ora\u0219ului.<\/p>\n
Dup\u0103 datele de la recens\u0103m\u00e2ntul realizat \u00een anul 2011 \u00een Panciova au tr\u0103it 12.144 locuitori, dintre care 79% au fost s\u00e2rbi, 3,69% macedoneni, 2,77% magheari, 2,57% rom\u00e2ni, 1,71% romi \u0219i 1,15% slovaci, pe c\u00e2nd exist\u0103 \u00eenc\u0103 aproximativ dou\u0103zeci de na\u021bionalit\u0103\u021bi care au avut sub 1% pondere \u00een totalul popula\u021biei ora\u0219ului.<\/p>\n
Panciova are un patrimoniu cultural \u0219i industrial foarte bogat. Printre altele, \u00een ora\u0219 exist\u0103 trei munumente pe care Ministerul Culturii le-a declarat ca bunuri imobile culturale de o mare importan\u021b\u0103: biserica „Adormirea Maicii Domnuluii”, m\u0103n\u0103stirea Vojlovica \u0219i situl arheologic ora\u0219ul din Star\u010devo. \u00cen centrul ora\u0219ului Panciova se g\u0103se\u0219te cea mai veche cl\u0103dire industrial\u0103 din Voivodina- ber\u0103ria din anul 1722. Cl\u0103dirile care m\u0103rturisesc despre patrimoniul industrial sunt gupate de-alungul cursului de r\u00e2u Timi\u0219, \u0219i acestea includ, printre altele: complexul fabricii de bere Weifert, depozitul ro\u0219u, turnul de ap\u0103, moara cu aburi, fabrica de bumbac, etc. \u00cen al doilea val de industrializare \u00eentre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, apare fabrica de becuri \u201eTesla\u201c, fabrica de stuicl\u0103 plat\u0103, fabrica de avioane \u201eUtva\u201c, pe c\u00e2nd \u00een al treilea, cel mai important val, \u00een a doua jum\u0103tate a secolului trecut au fost deschise trei fabrici mari: Rafineria, „Azotara” \u0219i „Petrohemija”. Datorit\u0103 pozi\u021biei sale geostrategice favorabile, industria ora\u0219ului Panciova, in ciuda tuturor dificult\u0103\u021bilor pe care le-a adus epoca modern\u0103 \u00eenc\u0103 dispune de perspective de dezvoltare.<\/p>\n
Panciova a primit statutul de ora\u0219 pe data de 29.12.2007, iar autoguvernarea local\u0103 este compus\u0103 din adunarea ora\u0219ului, primar, consiliul or\u0103\u0219enesc \u0219i administra\u021bia or\u0103\u0219eneasc\u0103. Prin deschiderea centrului de servicii a ora\u0219ului \u00een anul 2009 administra\u021bia or\u0103\u0219enenasc\u0103 a facilitat cet\u0103\u021benilor \u0219i persoanelor juridice s\u0103 \u00ee\u0219i exercite nevoile lor \u00eentr-un mod modern, eficient \u0219i de o calitate mai mare. \u00cen scopul de a promova cooperarea interna\u021bional\u0103 ora\u0219ul Panciova a semnat acorduri de \u00eenfr\u0103\u021bire cu 14 ora\u0219e str\u0103ine iar cooperarea mai intens\u0103 se realizeaz\u0103 cu provincia Ravenna.<\/p>\n
Ora\u0219ul este recunoscut dup\u0103 o via\u021b\u0103 cultural\u0103 foarte bogat\u0103, care se reflect\u0103 prin activitaea a 15 institu\u021bii culturale precum \u0219i prin organizarea a mai mult de 40 de evenimente pe an. Ora\u0219ul Panciova este considerat ca fiind ora\u0219ul sportului, deoarece a fost \u00eentotdeauna renumit dup\u0103 sporti\u0219tii cunoscu\u021bi.